SCHIMBARE RADICALĂ pe HARTA ROMÂNIEI: care va fi CAPITALA de care vei aparține. Orașele care rămân în dispută

Dacă în privința regionalizării toată lumea se declară de acord, spiritele se încing când vine vorba de stabilirea capitalelor de regiuni. Cum în schițele noii legi se vorbește de aceleași opt regiuni, dar de alte centre administrative, primarii au început deja să-și facă reclamă pentru a convinge că orașele lor trebuie să fie cele alese.

Situația pare tranșată în cazul Bucureștiului, Clujului, Craiovei și Timișoarei, care în toate variantele vehiculate până acum vor fi centrele regiunilor București-Ilfov, Nord-Vest , Sud-Vest și Vest. Bătălia în Regiunea Centru se dă între Brașov și Alba Iulia, pentru Nord-Est sunt luate în calcul Piatra Neamț și Iași, în Sud Călărași și Ploiești, iar în Sud-Est Constanța și Brăila.

Scripcaru: „La Alba te duci doar dacă ai treabă”

În Regiunea Centru, care va cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, cele două variante pentru capitala regională sunt Alba Iulia și Brașov. Primarii, amândoi de la PDL, se luptă pentru orașul lor. George Scripcaru mizează pe faptul că marele avantaj al Brașovului este că se află în centrul țării. Mircea Hava susține că „de la Alba Iulia se trage România”, acest simbol calificând-o pentru a fi capitală de regiune.

„Regionalizarea este un lucru bun pentru România. Cine spune că nu Brașovul trebuie să fie capitală regională nu e realist. Brașovul este un motor de dezvoltare economică, este principalul județ, cu un potențial imens, are influență. Dacă vrei să te duci de la București la Alba, trebuie să treci prin Brașov. Dacă vrei să o iei invers, tot prin Brașov trebuie să te duci, la Alba te duci doar dacă ai treabă. Brașovul e în centrul țării, e o intersecție, aici bat toate vânturile”, a declarat primarul Brașovului, George Scripcaru, contactat de gândul.

Suținându-și orașul pe care îl conduce de 16 ani, Mircea Hava spune totuși că vrea să evite polemicile pentru că nu fac bine României, precizând că, mai întâi de toate, trebuie explicat conceptul de regiune, pentru ca mai apoi să fie luată o decizie.

„Ca să vorbim despre regionalizare, trebuie mai întâi să avem o lege, mulți nu știu nici ce înseamnă aia o regiune, ce trebuie să facă ea. La Alba s-a înființat Unirea, de aici se trage România. Avem oameni cu entitate istorică, folclorică, de neam. Avem universități, spitale, dar o capitală regională nu înseamnă să fii capitala spitalelor. Punctele forte ale orașului Alba Iulia sunt instituțiile regionale care sunt aici, faptul că aici a avut loc Unirea și suntem cunoscuți și la Bruxelles pentru zonele cu aspect de vis”, a spus Hava, pentru gândul.

Nicușor Constantinescu (Constanța): „Capitala regională la Brăila este o aberație”

Nici în regiunea de Sud- Est, care va cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, apele nu sunt tocmai liniștite. Și aici există două variante pentru capitala regională, Brăila și Constanța, la care se adaugă, mai timid, și Focșaniul, în viziunea președintelui CJ Vrancea, Marian Oprișan.

De partea Brăilei este chiar primarul PSD Aurel Gabriel Simionescu, care crede că „echidistanța” orașului este un aspect foarte important.

„Alegerea Brăilei ca și capitală regională urmează o cale naturală. Noi am construit aici o întreagă rețea și toate celealte cinci județe au fost mulțumite. Nu e vorba de cât de dezvoltată e o zonă, dar e vorba că acea zonă poate asigura serviciile necesare unei capitale regionale. Și Constanța poate fi un centru economic, dar Brăila este un pol cultural. Are și infrastructura necesară, e și dezvoltată, avem și relații bune, e și în centrul regiunii. Adică Brăila este echidistantă și ca poziție geografică și ca relații”, a spus Simionescu, pentru gândul.

Mult mai ferm, Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, cealaltă variantă, exclude orașele de tipul Brăilei pentru a fi capitale regionale, pe motiv că „nu pot funcționa”.

„Este exclus să vedem capitale de regiune la Brăila, Călărași, sunt niște aberații, nu pot funcționa. Nu se poate așa ceva, au fost stabilite politic când s-au constituit regiunile de dezvoltare în 1997 și au rămas așa de la sine”, a declarat Nicușor Constantinescu.

Nichita (Iași): „Ce știe Bruxelles-ul de Piatra Neamț? Nimic”

În Nord-Vest – Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui – apele sunt mult mai linștite. Deși pe hârtie a fost trecut și orașul Piatra Neamț ca posibilă capitală regională, nici măcar primarul Gheorghe Ștefan nu susține această idee, optând pentru Iași.

„Propunerea corectă ar fi să fie Iașiul capitală regională, nicidecum Piatra Neamț. Hai să fim serioși și realiști, Iașiul este cel mai merituos, e istoric, e important, de ce să vorbim prostii”, a declarat, contactat de gândul, Gheorghe Ștefan.

Edilul Iașiului nu-l contrazice sub nicio formă. În viziunea lui, alegerea Iașiului drept capitală regională este singura variantă posibilă, calitățile orașului fiind de necontestat. Mai mult, avantajele pe care le are Iașiul „sunt cunoscute până la Bruxelles”.

„Trebuie să te gândești în interesul României, și Iașiul este cel mai bun răspuns. Are universități, spitale, drumuri, infrastructură, are de toate. Este și un oraș istoric, cu potențial economic. Haideți să nu comparăm mere cu pere. Eu am respect pentru Piatra Neamț, dar nici nu se compară cu Iașiul. Avem patru consulate, Iașiul este al doilea oraș din România. Nu trebuie să fiu eu avocatul Iașiului, că are tot ce-i trebuie. Până și la Bruxelles se știe de Iași. Una e să fii capitala regională, alta e să ai nevoie de ajutor. O capitală regională trebuie să fie concurentă cu altele europene”, a precizat Nichita, pentru gândul.

Filipescu (Călărași): „Nu trebuie să fie un oraș de primă mână, ce, Washington-ul cum e capitala Statelor Unite?”

Și în Sud sunt dispute. Regiunea care va cuprinde județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman are ca posibile capitale regionale orașele Călărași și Ploiești. Lăsând la o parte dimensiunea și populația, președintele CJ Călărași consideră că varianta sa este clar cea mai potrivită. Motivul, spune el, o capitală regională nu trebuie să fie un oraș de primă mână.

„Este o onoare să fii capitală regională și de-asta mă voi bate până la moarte pentru Călărași. Avem aici patru unități regionale, suntem pe locul 7 în topul absorbției de fonduri europene, avem și locații care pot fi unități regionale, unele nou construite, dar și mai vechi, istorice. Fiecare acuma trage pe turta lui. Călărași este un oraș în curs de dezvoltare, nu cred că o să se supere nimeni dacă o să fie capitala regională. Nu trebuie să fie un oraș de primă mână, ce, Washington-ul cum e capitala Statelor Unite?”, a conchis Răducu Filipescu, președinte CJ.